O expoziţie retrospectivă dedicată lui Leonardo da Vinci, la Muzeul Luvru din Paris

Expoziţia are ca scop prezentarea lui Leonardo da Vinci ca artist şi gânditor şi include aproximativ 160 de opere ale acestuia, din colecţia permanentă a muzeului parizian şi de la instituţii din întreaga lume.

• Harry Gregson-Williams: Moștenirea sonoră din Gladiator, continuată. Prieten și ucenic al lui Hans Zimmer
• Secretul ochilor în picturile lui Amedeo Modigliani. „Atunci când îți voi cunoaște sufletul, îți voi picta…

În afară de capodopere ale lui Da Vinci, în expoziţie sunt incluse zeci de studii şi schiţe ştiinţifice. Vizitatorii pot, de asemenea, experimenta partea de realitate virtuală a expoziţiei care prezintă povestea din spatele capodoperei „Mona Lisa”.

Vizitatorii trebuie să rezerve bilete online în avans, reprezentanţii muzeului spunând că, până luni, fuseseră vândute 220.000 de tichete.

Printre operele care vor fi expuse se numără „La Belle Ferronniere” şi „The Virgin and Child with Saint Anne”. „Mona Lisa” va rămâne în locul ei obişnuit de la muzeu. „Portrait of a Musician” a fost împrumutat de la Vatican, Italia, iar „Benois Madonna”, de la Muzeul din Sankt Petersburg, din Rusia.

Unele lucrări au fost mai dificil de obţinut, de exemplu, „Omul vitruvian” a ajuns în Franţa cu doar câteva zile înainte de deschiderea expoziţiei, de la Galeria Accademia din Veneţia, după ce o asociaţie pentru protejarea patrimoniului a încercat să blocheze în justiţie împrumutul, susţinând că opera de artă este prea fragilă pentru a fi mutată. O instanţă din Italia a decis, săptămâna trecută, că opera poate fi împrumutată pentru opt săptămâni.

Deşi Da Vinci a murit în Franţa, organizatorii recunosc şi sărbătoresc rădăcinile italiene ale artistului renascentist.

O altă absenţă notabilă din expoziţie ar putea fi tabloul „Salvator Mundi”, atribuit lui Leonardo da Vinci şi devenit cel mai scump din lume după ce a fost vândut la licitaţie, în noiembrie 2017, pentru suma de 450,3 milioane de dolari. În prezent, nu se ştie exact cui îi aparţine tabloul, a cărui autenticitate este pusă sub semnul întrebării, şi nici unde se află acesta. În presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora „Salvator Mundi” ar fi fost cumpărat de prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman.

Istoria tabloului cu dimensiuni de 65 cm x 45 cm, realizat în jurul anului 1500, este demnă de un roman. Unii experţi spun că ar fi putut fi comandat de Curtea regală a Franţei şi că s-a aflat în proprietatea regilor englezi. Pentru aproape 150 de ani, tabloul a dispărut şi a fost avansată ipoteza că ar fi fost distrus. A reapărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi mult timp a fost considerat ca fiind realizat de un contemporan al lui Da Vinci. Vândut pentru 45 de lire sterline în 1958, la casa Sotheby’s, a fost autentificat formal ca aparţinând lui Leonardo da Vinci abia în 2005. Unii specialişti şi-au exprimat însă rezervele privind rolul jucat cu adevărat de Da Vinci în realizarea tabloului şi sunt de părere că lucrarea a fost realizată de un ucenic din atelierul maestrului.

O versiune a acestui tablou, puţin mai mare, este prezentată în expoziţia de la Muzeu Luvru. Tabloul realizat în 1512 a fost atribuit lui Marco d’Oggiono, un elev al lui Leonardo da Vinci, potrivit Muzeului Luvru. Specialiştii spun că, în lume, există 22 de picturi „Salvator Mundi”.

Născut pe 15 aprilie 1452, Leonardo este considerat una dintre cele mai importante personalităţi ale Renaşterii. Celebru atât ca pictor, cât şi ca sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi scriitor, Da Vinci a reflectat aspiraţiile spre abordarea practică a domeniilor teoretice specifică vremii sale.

Leonardo Da Vinci a trăit în Franţa în ultimii trei ani din viaţă, la invitaţia regelui Francisc I, şi a murit pe 2 mai 1519.

Da Vinci a fost înmormântat iniţial în capela Saint Florentin de la Castelul Amboise, de pe valea Loirei. Dar mormântul a fost distrus în timpul Revoluţiei Franceze, iar osemintele se crede că au fost mutate într-o capelă mai mică (Saint-Hubert) a aceluiaşi castel. Totuşi, până acum nu s-a stabilit niciodată cu certitudine că este vorba despre rămăşitele lui Leonardo.